Multi crescatori se intreaba de ce se pierd in amumite conditii ,puii de acasa ,care in comparatie cu maturii ,ei au un chef de zbor mult mai indelungat ,ajungand de multe ori sa zboare de placere 2…3…ore ,foarte innalt si foarte departe de crescatorie.

Ca sa intelegeti mai bine cauzele pierderilor puilor tineri , care au zburat acasa saptamani ,sau chiar luni bune ,va trebui sa fac cateva precizari teoretice.

Curentul de inversiune este un curent atmosferic care este produs de catre o masa de aer cald, mai cald decat aerul ce se afla mai sus. Curentii de inversiune nu pot fii vazuti cu ochiul liber. Exista doua tipuri de astfel de curenti care ar trebui sa fie studiati de catre crescatorii de porumbei de curse si sa fie mereu in atentia lor. Unul dintre aceste tipuri de curent este curentul de inversiune superioara, adica cu actiune orientata de jos in sus. Acest tip de curent atrage norii, aerul, oxigenul, umezeala si razele infrarosii de pe suprafata Pamantului, directionandu-le spre straturi superioare ale atmosferei. Porumbeii de curse sunt prinsi in acest tip de curent. Cauza este ca razele ultra violete necesare porumbeilor pentru deplasare (orientarea lor in spatiu) au fost atrase de atmosfera superioara. Pasarile zboara la inaltime cautand elementele de navigatie. Razele infrarosii care sunt captate de pe suprafata Pamantului produc dezorientari ale porumbeilor. Conditiile de prima importanta pentru producerea unui astfel de curent atmosferic sunt urmatoarele: cer albastru, curat, fara vant si liniste absoluta, fara vreo pasare vazuta sau auzita prin apropiere. Un astfel de tip de curent apare de regula pe timp de vara torida, atunci cand temperatura aerului are valoare de 25 grade C sau mai ridicata. Acesti curenti pot aparea in diferite regiuni de pe glob. Crescatorii isi pierd frecvent pasarile tinere, fie in timpul curselor, fie din crescatorii, dupa ce ele nimeresc in vreunul din acesti curenti.
Va rog sa studiati cele doua tipuri de inversiune descrise mai jos cu mare atentie.

Primul este inversiunea (cu actiune de jos in sus). Un curent cu inversiune superioare are structura unei tornade. El poate avea 50 de km si chiar mai mult in intindere pe orizontala si sute de km in inaltime. Inaltimea curentului depinde de diferenta dintre tmperatura spatiilor superioare si cea a spatiilor atmosferice inferioare. Cu cat diferenta este mai mare cu atat curentul este mai puternic. Atunci cand pasarile tinere nimeresc intr-un astfel de curent nu se stie cat de sus urca ele in atmosfera. Ceea ce este important, referitor la acest subiect este unghiul lor de coborare. Un unghi mic de coborare de la o inaltime mare poate provoca o abatere de casa de ordinul a sute kilometri. Atunci insa cand coboara sub un unghi obtuz ele se departeaza de la locul in cauza (crescatorie) la o distanta rezonabila (acceptabila, in sensul ca nu este prea mare). Fiindca conditiile (parametrii) curentului nu sunt conform normei, presupunem ca odata cu ridicarea (atragerea) aerului si a oxigenului spre straturile atmosferice superioare porumbeii ating inaltimi la care le-ar fi fost imposibil sa ajunga in alte conditii. ( multi crescatori bucurandu-se ,spunand …ce frumos si ce inalt imi zboara porumbeii).

In astfel de conditii porumbeii cand vin de la concurs ( sau din zborul de antrenament zilnic deasupra crescatoriei ), se afla foarte sus si coboara in picaj (spiralat). Acesti porumbei sunt dezorientati, agitati nervos si par sa aiba o dublura a imaginii (receptate de ochi), o vedere dubla cu alte cuvinte. Acest fapt apare evident atunci cand porumbelul a vrut sa se aseze si a gresit aterizarea cu circa 1 m (in alte cazuri ,pe alte cladiri din preajma ), el cazand in gol inainte sa-si recapete facultatea de a zbura. Se pare ca porumbelul vede doua platforme distincte si a vrut sa aterizeze pe o iluzie. In cele din urma aterizeaza pe acoperis. Porumbeii care supravietuiesc zborului intr-un curent superior si eliberati din el se pot transforma in excelente pasari de curse, iar cele care nu pot sa-si recapete zborul liber nu sunt recomandate pentru a fi pastrate. Acestea vor pierde usor in curse (pentru ca vor fi atrase de curenti). Odata ce un porumbel tanar a avut experienta zborului intr-un astfel de curent el va evita sa o faca si a doua oara. Ar trebui mentionat faptul ca in timp ce curentul de inversiune superioara era observat la locul respectiv afara se inregistreaza o liniste absoluta. Nu era nici o pasare prin preajma care sa fie vazuta sau auzita si nici vreun sunet natural. Conditiile necesare unei inversiuni superioare sunt urmatoarele:

– o noapte fara nori; temperatura la amiaza sa fie de 25 grade C sau mai mare;
– o diferenta mare intre temperatura diurna si cea nocturna;
– un cer senin, curat, fara nori si fara vant.

Al doilea tip este curent este cel de inversiune inferioara (cu actiune de sus in jos).

Curentul cu inversiune inferioara este produs de o reactie atmosferica cu actiune de sus in jos. Aerul cald il atrage pe cel mai rece care se afla intre nori si suprafata Pamantului. Intr-un curent cu inversiune inferioara porumbeii de curse si pasarile migratoare nu pot naviga. Daca sunt prezente adieri usoare de vant porumbeii de curse le vor urma directia. Autorul acestor constatari, a experimentat doar cu un singur curent cu inversiune inferioara (curent cu deplasare joasa) care avea in el un vant. Acela era un vant foarte usor si batea dinspre est. Iti ia aproximativ 2 minute sa testezi un curent. Acest test trebuie facut inaintea lansarii porumbeilor si se verifica conditiile meteorologice care preceda un curent inferior. Va trebui sa fie un cer incarcat cu nori de ploaie , o scadere de temporatura care ramane constanta inaintea ploilor care urmeaza dupa un curent cu inversiune inferioara.

Cineva spunea o data de mult , care locuia intr-o zona in apropierea unei cai ferate unde oamenii din acea comunitate isi fixau ceasurile dupa fluierul locomotivelor care soseau intotdeauna la timp. Pe atunci nu existau prognozele meteorologice pe care le avem astazi. Oamenii obtineau datele meteo de care aveau nevoie servindu-se de sunetul sirenei locomotivelor (ce se modifica in functie de starea vremii). Un sunet scurt, curat, indica o vreme frumoasa, in timp ce un sunet prelung aduce 100 % ploaie. Acest fapt se explica in felul urmator: pe timp de vreme frumoasa sunetul fluierului se raspandeste repede in atmosfera. Atunci cand exista un curent cu inversiune inferioara sunetul sirenei arunca (impinge) curentul inapoi spre suprafata Pamantului si merge pe orizontala pana se imprastie.

Curentul cu inversiune este ca un baldachin urias care impiedica pasarile sa vada intr-o zona in apropierea unei cai ferate unde oamenii din acea comunitate isi fixau ceasurile dupa fluierul locomotivelor care soseau intotdeauna la timp. Pe atunci nu existau prognozele meteorologice pe care le avem astazi. Oamenii obtineau datele meteo de care aveau nevoie servindu-se de sunetul sirenei locomotivelor (ce se modifica in functie de starea vremii). Un sunet scurt, curat, indica o vreme frumoasa, in timp ce un sunet prelung aduce 100 % ploaie. Acest fapt se explica in felul urmator: pe timp de vreme frumoasa sunetul fluierului se raspandeste repede in atmosfera. Atunci cand exista un curent cu inversiune inferioara sunetul sirenei arunca (impinge) curentul inapoi spre suprafata Pamantului si merge pe orizontala pana se imprastie.

Curentul cu inversiune este ca un baldachin urias care impiedica pasarile sa vada elementele necesare navigarii, de aceea porumbeii de curse si pasarile migratoare nu pot zbura sub un curent cu inversiune.
De exemplu inversiunea tine pana la ora 09.00 a.m. in acest caz fiind indicat ca porumbeii sa fie tinuti inchisi sau mai bine sa asteptati o jumatate de ora si sa evitati orice risc pentru ei deoarece acestia nu sunt in stare sa paraseasca locul de lansare si sa restabileasca elementele de orientare necesare navigarii , de aceea porumbeii si pasarile migratoare nu pot zbura sub un curent cu inversiune.


1.Soarele
 Acest divin corp ceresc există încă de la începuturile timpului, adorat de generații ale tuturor națiunilor de pe pământ.
Planeta pământ îşi execută mișcarea de revoluție complet sincronizată cu soarele şi cu luna, niciodată greșind o tură, niciodată schimbându-şi tiparul. Această mișcare de revoluție este baza de calcul a timpului, oferindu-ne zile, luni, ani şi anotimpuri.
Anotimpurile noastre sunt guvernate de poziția soarelui la orizont. În orice zi, o ţară experimentează unul dintre cele patru anotimpuri. Ca exemplu, azi în aceasta ţară este iarnă, în altă ţară este vară, într-o alta este toamnă şi în alta primăvară.
Toate ţările care au patru anotimpuri prezintă niște caracteristici comune. Una dintre ele o constituie migrația de primăvară şi de toamnă. Acest fenomen este de o mare importanţă pentru crescătorul de porumbei, deoarece migrația de primăvară este semnalul de început al sezonului de navigație. Soarele a ajuns într-o poziție numită echinocțiu de primăvară.
Elementele necesare navigării diferitelor specii de păsări, incluzând porumbeii, devin mai puternice când soarele atinge echinocțiul. Înainte de echinocțiul de toamnă şi mijlocul verii, aceste elemente cresc continuu în intensitate până la un vârf aproximativ la mijlocul verii şi apoi încep să scadă susținut până la echinocțiul de toamnă. Atunci se petrece migrația de toamnă şi închiderea sezonului de navigație. Fenomenul acesta continuă să se repete de sute de mii de ani şi nu şi-a schimbat tiparul original.
Natura controlează intensitatea acestor elemente prin poziția soarelui şi prin cantitatea şi tipul plafonului de nori. Cu cât este mai înaltă poziția soarelui, cu atât mai puternice sunt aceste elemente. Cu cât este mai dens plafonul noros, cu atât mai puține elemente reușesc să ajungă pe suprafața pământului.
Aceste elemente necesare navigației sunt razele ultraviolete, numite frecvent raze UV. Există 3 tipuri de raze UV şi acestea sunt: a, b şi c.
Al treilea tip de raze UV, c, nu contează pentru studiul nostru. Ele sunt “arse” în stratosferă şi nu ating suprafața pământului. Primul tip de raze UV, tipul a, îl constituie razele de care avem parte tot anul. Al doilea tip, tipul b, sunt razele care încep să crească în intensitate în preajma echinocțiului de primăvară şi scad apoi la echinocțiul de toamnă. Aceste raze sunt necesare speciilor migratoare şi porumbeilor de concurs. Fără aceste elemente navigația nu poate avea loc. Ani de studii şi experimente au arătat în mod clar că rezultatul unui concurs cu porumbei este dependent de puterea razelor UV în ziua lansării. Există 4 nivele de raze UV de care trebuie să ținem cont. Aceste nivele sunt: scăzut, rezonabil, excelent şi periculos. Experiența noastră şi studiile de până acum, arată următoarele:
· Nivel scăzut (valoare UV: 0-3): concursuri rele sau catastrofale.
· Nivel rezonabil (valoare UV:3-5): concursuri grele, pierderi majore.
· Nivel excelent (valoare UV:4-7.5): concursuri excelente.
· Nivel periculos (valoare UV: mai mare decât 7.5): concursuri dezastruoase sau pierderi totale.
In cazul unui nivel periculos al razelor UV, aceste raze pot depăşi spectrul propriu şi vor intra în spectrul razelor infraroșii. Din testele făcute, razele infraroșii cauzează porumbelului confuzie totală şi dezorientare.

 2. Norii 
Am putea scrie volume întregi despre nori, tipurile, denumirile şi efectele lor. Sunt cunoscute 15 tipuri diferite de nori. Multe lucruri pe care le-am putea scrie nu prezintă interes sau vre-un beneficiu pentru crescătorii de porumbei. De exemplu, am putea descrie aici un tip de nor numit contrail(eng.). Aceasta denumire provine de la forma scurta a cuvintelor condensare şi coadă(eng. condensation trail). Acest nor este cel cauzat de vaporii condensați produși de un avion cu reacție. Nu prezintă interes pentru columbofili, din cauză că nu afectează performanţele porumbeilor voiajori. Importantă pentru crescător este altitudinea plafonului de nori. Aceasta va fi preocuparea noastră. Toți norii sunt compuși din picături de apă sau cristale de gheaţă. Există trei tipuri de plafon noros important pentru columbofili. Acestea sunt: 1. “Nori de nivel înalt” care sunt denumiţi în funcţie de tip, Cirus, Cirocumulus sau Cirostratus. 2. ”Nori de nivel mediu” care sunt denumiţi Altocumulus şi Altostratus. 3. ”Nori de nivel jos” care sunt denumiţi Cumulus, Stratocumulus şi Stratus.
Norii de nivel înalt se situează la aproximativ 6000 metri. Din cauza temperaturilor reci de la aceasta înălţime, acești nori sunt de obicei luminoși şi albi sau de culoarea gheții. Când sunt vizibile porțiuni de cer albastru, condițiile pentru concursuri pot fi ideale. Acești nori se mişcă pe cer de obicei de la vest spre est şi pot indica faptul că vremea urmează să se încălzească. Norii de nivel mediu sunt similari norilor de nivel înalt, cu excepţia altitudinii. Acești nori se află între 2500 şi 6000 metri şi pot fi însoțiți de ploaie ușoară. Aceste condiţii sunt în mod normal foarte bune pentru concursurile cu porumbei. Norii de acest tip pot de asemenea indica faptul că vremea se schimbă, pe măsură ce ei capătă în consistenţă înaintea unei furtuni. Norii de nivel scăzut sunt de obicei norii de sub 2500m. Ei pot fi nori grei sau ușori. în mod normal, cu cât sunt mai grei, cu atât par mai închiși la culoare. Aceşti nori pot fi însoțiți de ploaie ușoară sau puternică, tunete, fulgere şi vânturi puternice. Norii grei pot obtura lumina soarelui şi a lunii şi pot împiedica pătrunderea elementelor de navigaţie. Aceste elemente de navigaţie sunt necesare diverselor specii în scopul navigaţiei, în lipsa lor păsările se pierd, zburând fără ţintă până când obosesc şi cad pe marginea drumului. Lipsa acestor elemente constituie una din cauzele concursurilor catastrofă. Norul tip “Stratus” este norul de nivel cel mai scăzut. Oriunde este o acumulare de umezeală sau o suprafaţă de apă se poate dezvolta ceaţă. Ceaţa este de fapt un nor la nivelul pământului. Când aceasta se ridică, devine un nor “Stratus”. Dacă nu se dispersează rapid şi nu descoperă cerul albastru, acest nor va determina un concurs dezastruos. Vezi capitolul Inversiuni. Notează. Fermierii şi pescarii au o bună înțelegere a informaţiilor pe care le pot obţine de la nori. Mulţi dintre ei îşi organizează activităţile zilnice pe baza acestor informaţii. Columbofilii şi lansatorii trebuie să învețe să citească norii, deoarece binele porumbeilor aflaţi în grija lor depinde de deciziile pe care ei le iau.

3.Ploaia
Ploaia sau precipitațiile în general pot fi binefăcătoare sau dezastruoase pentru concursurile cu porumbei. După cum bine știm, ploaia este necesară vieții. Ea servește multor scopuri. în continuare, vom trata efectele ploii asupra porumbeilor voiajori. Ploaia ușoară poate ajuta porumbeii într-o zi foarte însorită, prin faptul că ii va răcori în timp ce zboară. Ploaia puternică, în orice fel de zi, poate obliga porumbeii să coboare şi-i forțează să aștepte să se termine furtuna. In aceste condiții porumbeii devin “îmbibați cu apă”. Penele lor devin ude, grele şi nu mai sunt capabile să-şi îndeplinească menirea. Când porumbeii sunt forțați să coboare, creşte riscul coliziunii cu obiecte, iar aceste accidente pot împiedica păsările să-şi continue drumul spre casă. Porumbeii pot cădea de asemenea victime păsărilor de pradă.
Când se oprește ploaia, păsările trebuie să-şi usuce penele suficient de bine înainte de a se ridica din nou în aer. Viteza cu care un porumbel se usucă depinde de condiția în care era pasărea în momentul în care a fost îmbarcată. Păsările aflate într-o condiție bună vor rezista mai bine ploii decât păsările care sunt într-o condiţie proastă. Dacă lansatorul sau cel care coordonează lansarea are înainte de lansare informații suficiente despre prognoza vremii, acesta va putea lua decizia corectă privitor la lansare. Previziunile meteorologice descriu în detaliu unde este posibil să plouă în ariile aflate pe linia de zbor. Nu mai este necesară luarea deciziilor de lansare a porumbeilor bazându-ne doar pe o previziune meteorologică dintr-o singură regiune. Imaginile prin satelit pe care le puteți găsi pe internet vă vor ajuta să procedați corect.

4. Inversiuni
Frontul atmosferic cu stratificare termală (numit simplu inversiune) este un fenomen meteorologic cauzat de o pătură atmosferica de aer cald, mai caldă decât cea dedesubtul ei. Inversiunile nu sunt vizibile cu ochiul liber. Există două tipuri de inversiuni care trebuie să preocupe columbofilii. Primul tip este inversiunea termală superioară, care produce un curent ascendent. Acest strat absoarbe norii, aerul/oxigenul, umiditatea şi razele infraroșii de la suprafața pământului înspre atmosfera superioară. Porumbeii voiajori sunt atrași în acest tip de front atmosferic. Motivul pentru care ei sunt atrași aici constă în faptul că razele ultraviolete de care aceștia au nevoie pentru a naviga au fost absorbite în atmosfera superioara. Păsările zboară în sus în căutarea acestor elemente navigaţionale. Razele infra roșii fiind absorbite de la suprafața pământului, păsările vor deveni dezorientate şi confuze. Condițiile evidente înaintea apariției acestui tip de stratificare sunt: cer curat albastru, lipsa vântului şi o liniște de moarte. Păsările sălbatice nu se văd şi nici nu se aud. Aceste stratificări termale (inversiuni), apar în mod normal în timpul lunilor calde de vară când temperatura este de 25°C sau mai mare, în diferite regiuni din jurul lumi. Columbofilii îşi pierd în mod frecvent păsările tinere odată ce acestea au intrat într-un astfel de front atmosferic, în concursuri şi chiar de acasă. Vă rugăm să studiați cu atenție cele două tipuri diferite de inversiuni descrise mai jos.
Inversiunea superioară (curent ascendent) Un front atmosferic cu inversiune termală superioară are forma unei tornade. Ca diametru poate avea 80 de km sau mai mult şi poate fi înalt de sute de km. Înălțimea este dependentă de diferența dintre temperatura superioară şi cea inferioară. Cu cât este mai mare această diferența cu atât mai consistentă este aceasta inversiune. Nu se știe niciodată cât de sus pot zbura porumbeii tineri, atunci când intră într-o astfel de inversiune atmosferică. In acel moment este foarte important unghiul lor de coborâre. Un unghi de coborâre mic de la o înălţime mare, ii poate îndepărta sute sau chiar mii de km de casă. In schimb, dacă ei coboară într-un unghi obtuz, pot ajunge la o distanţă rezonabilă faţă de casă. Deoarece condițiile din cadrul unui astfel de strat atmosferic nu sunt normale şi datorită absorbției aerului şi a oxigenului în atmosfera superioară, cred că porumbeii pot atinge înălțimi la care în mod normal le-ar fi imposibil să ajungă. După 3 ani de așteptări pentru condiții potrivite, eu (Hubert Land), am urmărit cum intrau într-o inversiune atmosferică câţiva pui pregătiți special pentru aceasta. Am lansat aceşti pui la 11:45AM şi i-am ținut sub observație cu un binoclu 35×7 până când păsările au dispărut în neant. Primul dintre ei s-a înapoiat aproximativ 4 ore mai târziu. Când l-am observat, se afla la o înălţime foarte mare şi cobora în spirală. Acest pui era dezorientat, nervos, confuz şi dădea impresia că vede dublu. Acest lucru a devenit evident când a încercat să aterizeze pe un stâlp de telefon şi l-a ratat cu aproximativ un metru. A căzut cam 3 metri înainte de a-şi lua din nou zborul. Se pare că el vedea doi stâlpi de telefon şi încerca să aterizeze pe iluzie. Până la urmă a reușit să aterizeze pe crescătorie. Ceilalți pui s-au reîntors unul câte unul, ultimul sosind la 7:30PM seara următoare. Experiența arată că păsările tinere care supraviețuiesc unei inversiuni superioare de pături atmosferice şi se întorc acasă prin propria lor voinţă, vor deveni păsări de concurs excelente, în timp ce păsările care nu reușesc să revină înapoi pe cont propriu, nu merită să fie ținute. Acestea din urmă se vor pierde cu ușurință la concursuri. Odată ce un pui a experimentat intrarea într-o inversiune, el va evita să intre a doua oară într-un astfel de front. Trebuie specificat că în timp ce se petrecea inversiunea totul era într-o liniște ca de mormânt. Nu se observau şi nici nu se auzeau păsări sălbatice şi toată natura era într-o liniște deplină. Condițiile necesare producerii unei inversiuni atmosferice superioare sunt: – o noapte clară – temperatura la amiaza de 25°C sau mai mare – diferență mare între temperaturile zi – noapte – cer albastru imaculat – absenţa norilor
– lipsa vântului (aproape întotdeauna natura este într-o liniște ca de moarte) Al doilea tip este inversia inferioară (curent descendent) Frontul atmosferic cu inversie inferioară este cauzat de un curent descendent. O pătură de aer cald tine captiv aerul rece între nori şi suprafața pământului. Porumbeii voiajori şi orice altă specie migratoare nu pot naviga odată intrați în perimetrul unei inversiuni atmosferice inferioare. Daca sunt prezente vânturi ușoare, porumbeii vor urma direcția vântului. Eu (Hubert Land) am experimentat doar o inversiune inferioară care era asociată cu vânt. Adia foarte ușor şi bătea dinspre est. Testul care să indice existenţa unei inversiuni durează aproximativ două minute. Acest test va fi făcut la locul lansării. Când analizez condițiile meteorologice care preced o inversiune, verific dacă există un plafon greu de nori, condiții de vânt şi dacă, înaintea ploilor care urmează unei inversiuni atmosferice inferioare, temperatura scăzută rămâne constantă. Primii 25 de ani din viaţă i-am trăit la o aruncătură de calea ferată. Oamenii din localitatea mea îşi reglau ceasurile după șuieratul trenului. Trenurile soseau la timp întotdeauna. In acele timpuri nu beneficiam de previziunile meteorologice pe care le avem acum. Cei din zonă îşi obțineau informațiile meteorologice de la “felul” în care șuiera trenul. Un sunet scurt indica vreme bună, în timp ce un sunet prelungit garanta ploaie. Explicația este următoarea: în condiții meteorologice bune, șuieratului trenului se dispersează cu rapiditate în atmosferă. Când este prezentă o inversiune inferioară, șuieratul trenului ricoșează în pătura atmosferică şi apoi se propagă orizontal până când se dispersează. Inversiunea este o ca o umbrelă uriaşă, care împiedică păsările aflate dedesubtul ei să aibă acces la elementele de care au nevoie pentru a naviga. Prin urmare speciilor migratoare le este imposibil să navigheze dedesubtul unei inversiuni termale.

5. Vântul 
In condiții normale, porumbeii voiajori se întorc de la concursuri zburând la o înălţime de aproximativ 250-300 m. Direcția şi viteza vântului influențează într-o mare măsură deznodământul unui concurs. Vanturile din faţă
Vanturile din faţă sunt foarte dificile pentru porumbei. Păsările sunt forțate să zboare la înălțimi mici şi există pericolul ca ei să se lovească de diverse obiecte, ca şi cabluri, crengi ale copacilor şi multe alte obstacole pe care le pot întâlni. Se știe de mult că doar porumbelul de cea mai bună calitate şi aflat într-o condiție perfectă poate face faţă unui vânt din faţă şi să-şi menţină drumul către casă. Columbofililor le convin zborurile cu vânt din faţă. Totuși, un vânt din faţă poate fi foarte periculos pentru porumbei. Multe păsări care nu au fost antrenate corespunzător se vor pierde în aceste condiții. Nu contează cât de bine a fost reprodus acel porumbel, ce valoare genetică are, el nu va performa dacă nu este bine antrenat şi într-o condiție bună. Daca vântul din faţă este însoțit şi de un plafon noros de altitudine scăzută, navigarea devine dificilă şi, desigur, multe păsări se rătăcesc. Aceste păsări au apoi de zburat o distanţă mult mai mare decât era intenționat la început. In aceste cazuri observăm că viteza medie scade sub 1100 m/min din cauza kilometrilor zburați în plus. Concursuri dificile ca acestea nu sunt deloc necesare la începutul sezonului. În astfel de condiții, delegaţii raportează adesea că păsările au luat-o într-o direcție greşită. Nu este ceva neobișnuit ca un concurs de la începutul sezonului, cu astfel de condiții meteorologice asociate cu ploaie, să rezulte într-o catastrofă. Vânturile din spate Când vântul împinge păsările din spate, oricare porumbel poate câștiga concursul. Aceste concursuri sunt de multe ori decise de viteza cu care un porumbel intră în crescătorie şi este înregistrat de ceas. Concursurile de genul acesta sunt numite “suflate spre casă”. În Olanda, de cele mai multe ori bate un vânt din spate din direcția sud-vest şi acest lucru favorizează viteze foarte mari. Acest tip de concursuri nu sunt neapărat câştigate de pasărea cea mai bine pregătită sau cu cel mai bun bagaj genetic. Vânturi laterale dinspre est sau vest Reproducem un vechi proverb care descrie foarte bine vântul de est: “Vântul de est nu-i bun nici pentru om nici pentru fiară” Dintre cele patru vânturi, cel mai preferat este vântul de vest. Vânturi ușoare de vest ajută păsările aflate pe drum, indiferent de direcția în care acestea zboară. Cele mai reușite concursuri pot avea loc cu vânturi de vest ușoare. Porumbelul care învinge în aceste condiții îşi merită hrana.
Vânturile de vest de 50 km/h sau mai mult creează concursuri dificile. În aceste condiţii, sunt pierdute multe păsări. Din cauza intensității acestor vânturi, păsările sunt deviate din drumul lor în mod continuu. Astfel, ele sunt nevoite să-şi folosească în mod constant sistemul de navigație. Pasărea trebuie să-şi ajusteze tot timpul direcția de zbor creând astfel un efect de “zig-zag”, mai degrabă decât o line dreapta. Păsările care nu sunt echipate cu un sistem de navigație funcțional vor avea mari dificultăţi în aceste condiții. Multe dintre ele nu-si vor “găsi drumul” spre casă până când vântul scade în intensitate. Lipsa vântului Trebuie avută multă grijă când se lansează porumbeii într-o astfel de zi. Zilele de acest gen nu sunt dese. Se întâmpla de cele mai multe ori în timpul lunilor calde de vară. În astfel de zile, temperatura trebuie analizată atent. Dacă temperaturile sunt ridicate şi vântul nu bate deloc, trebuie luată în considerare cu mare seriozitate opțiunea de a nu lansa. Temperaturile ridicate şi lipsa vântului pot dezorienta cu ușurință păsările şi acestea se pot pierde.

6. Temperatura
Temperatura corpului porumbeilor variază intre 41 şi 42°C. Experiența ne învață că temperatura ideală concursurilor cu porumbei se situează în plaja 10 – 20°C. Când temperatura ajunge la 30°C, păsările devin stresate. La această temperatură, existenţa sau lipsa vântului joaca un rol important în determinarea rezultatului unui concurs. Aceste condiții pot însemna un dezastru pentru porumbeii care nu sunt într-o condiție bună. Când temperatura creşte peste 30°C, păsările sunt expuse multor pericole. Una dintre cele mai mari probleme pe care le au majoritatea păsărilor este lipsa experienței în privința hrănirii şi adăpării păsărilor în boxele de transport. Dacă crescătorul nu educă păsările cu coșul așa cum trebuie, acestea vor avea de suferit. Când aceste păsări sunt lansate, prima lor preocupare este să găsească apa. Ele vor coborî la primul ochi de apă şi se vor adăpa. Mulți porumbei se contaminează astfel cu diverși agenți patogeni. Ar fi foarte bine daca porumbeilor li s-ar da apă imediat ce boxele sunt încărcate în mijlocul de transport. Sunetul apei care curge va atrage porumbeii înspre adăpători. Trebuie să profităm de fiecare ocazie pentru a învăța păsările să bea apă. Un număr din ce în ce mai mare de cluburi au început să practice acest lucru încă din momentul în care păsările sunt îmbarcate la club. In cazul păsărilor tinere este un lucru inteligent să se schimbe apa din când în când. Va fi şi mai bine dacă boxele nu sunt supra aglomerate, astfel fiecare pui având posibilitatea de a ajunge la apă.
Păsările tinere sunt adesea foarte stresate, în mod special în primele săptămâni, şi nu se mişcă deloc în interiorul boxelor. Singurele păsări care reușesc să bea sunt cele aflate în apropierea apei. Deci încercați să le lăsați mult loc liber în boxe în primele săptămâni. Mai târziu, daca le va fi sete, ele vor știi să meargă direct spre adăpători imediat după îmbarcare. Un cer albastru imaculat cu temperaturi de aproximativ 30°C, lipsa vântului (sau vânt din faţă) şi un aer uscat, sunt condiţii deloc favorabile concursurilor cu păsări mature şi celor cu puii. Multe crescătorii care întâmpină astfel de condiții în perioada seriei de antrenamente timpurii, sunt ruinate pentru un sezon întreg. Se petrec pierderi masive. Când apar condiții de acest gen, ar trebuie să constituie o prioritate sistarea sau amânarea antrenamentelor, până când condițiile meteorologice se îmbunătățesc. La începutul sezonului, temperaturile tind să fie mai scăzute şi mult mai potrivite concursurilor cu porumbei. Trebuie avută grijă înaintea lansării pentru a permite păsărilor să se aclimatizeze cu temperatura exterioară mijlocului de transport. Aceasta se va face prin deschiderea progresiva a ușilor cu o oră înaintea lansării. Când se lansează primăvara timpuriu sau toamna târziu, trebuie analizată cu grijă ceaţa sau roua de dimineață. Această umiditate de dimineață poate bloca elementele navigaţionale. Este mai bine să se aștepte până când aceasta umiditate dispare şi abia apoi să se lanseze.

7. Turbulenţele electromagnetice
Deoarece nu există un suport evident sau sugestii cum că câmpul electromagnetic al pământului are vreo relevanţă pentru sistemul navigaţional al porumbeilor voiajori, nu avem nici o dovadă concludentă a faptului că porumbeii pot fi stresați de câmpul electromagnetic. De-a lungul câtorva ani de zile a existat o creștere semnificativă a activităţii microundelor. Această activitate a fost asociată în anumite momente cu concursuri şi antrenamente dificile. Din cauza acestei asocieri, ar fi imprudent să scoatem cu desăvârşire din calcul activitatea electrica. Trebuie avută mare grija pentru evitarea oricărei situații în care păsările ar putea fi expuse unui risc care nu este necesar. Datorită faptului că razele UV se pot manifesta în unde, este posibil ca acestea să se combine cu microunde şi astfel să aibă un efect advers asupra păsărilor. Notează! Această afirmație se poate să fie contestată de mulți oameni de ştiinţă. Dacă vor studia istoricul NOAA cu referire la data de Sâmbătă, 22 august 1998, când a avut loc zborul național cu puii, vor observa că factorul K a fost apropiat de 10, cea mai mare valoare. Concursul a fost dificil, primele păsări au sosit acasă cu viteze mai mici decât cele preconizate. In nici un moment nu s-a gândit cineva ca acest concurs ar putea fi unul dificil, de fapt acest concurs era de așteptat să fie unul cu viteze foarte mari. Rezultatul final a șocat pe toata lumea.
Dar trebuie notat că acel concurs național din 1998 ne-a demonstrat faptul că, date fiind condiții meteorologice optime, porumbeii pot să-şi găsească calea spre casă fără nici un fel de problemă în perioadele cu valoarea maxima a factorului K. S-a dovedit că motoarele electrice (alternatoarele şi generatoarele) produc câmpuri electromagnetice şi prin aceasta influențează zonele din apropiere. Toate mijloacele de transport porumbei de nouă generație vor fi dotate cu motoare electrice pentru sistemele de ventilație, pompele de apă, sistemul de lumini, etc. Imediat ce a fost instalat un generator sau motor pe un mijloc de transport porumbei, acel generator de câmp trebuie izolat. De asemenea, mijlocul de transport trebuie să fie legat la masă pentru a se elimina încărcătura electromagnetică acumulată. Aceasta se poate rezolva printr-o mica fâşie de metal care atinge pământul, ca și cele folosite la mașini pentru a preveni răul de maşină la copii. Daca nu rezolvăm acestă problemă, zona în care sunt deținuți porumbeii va deveni încărcată electrostatic. Cu cât durează mai mult drumul spre punctul de lansare, cu atât mai stresați vor deveni porumbeii şi aceasta situație stresantă poate afecta negativ energia de care ei au nevoie pentru a naviga.